Gandeste-te ca jucai sah si ti-ai pierdut regina, iar acum m-am intors in regatul meu de gheata, izolata, chiar daca niciodata nu mi-a displacut frigul. Fara reguli, fara limite, sunt libera. Am devenit din nou "tipa cu botul rosu" care trage insetata din tigara si despre care mai nimeni nu stie nimic altceva decat ca sta jos si pare ca asteapta ceva, sau pe cineva. Ai taiat si ultimul nostru nod care credeam ca va fi martor la ce iubirea va mai apuca sa vada, asa ca eu m-am asigurat ca nu vei mai fi capabil sa dai vreodata de mine in lumea asta. M-am dezlegat, dar iti las funiile si lanturile pentru cele care vor urma. Am strans bucatile din mine, filele care au ramas din poveste, absolut totul intr-o cutie, i-am pus lacat si am ingropat-o. Imi jurasem ca nu imi va fi dor de "tipa cu botul rosu" , ca nu o voi mai accepta niciodata, dar iat-o; e atat de multumita de ea, de sigura, de fier, cusuta cu fir de pasiune, captusita cu dorinta. Cu o mana te mangaie si cu cealalta te pocneste. Cu un cuvant te dezmiarda, si cu o fraza te face sa te simti ca ultimul om. Si e capabila sa faca toate asta doar din coltul camerei, stand picior peste picior si privindu-te si... asteptand. Si totusi, pe cine sau ce naiba astept oare cu gramada asta de inimi frante la picioarele mele care nu ma incalzesc cu nimic? "Tipa cu botul rosu" apartine altcuiva?
"Uite cum e: dragostea înseamnă durere,
când numai unul dă şi celălalt o cere.
Sunt supărat pe tine, tu te superi că te-nvinui,
Nu pot nici cu tine da' nici fără tine, da' cu tine mai mult mă chinui."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu