duminică, 3 iunie 2012

tu cu mine, eu fara tine.


     Ne-am ranit unul pe altul, si totusi ne-am iubit. Ne priveam in ochi cand vroiam sa abandonam amandoi tot, dar totusi nici unul din noi nu a plecat. Tu ai fost partea buna din mine, si inca mai esti in aceeasi proportie in sufletul meu. Chiar daca acum nu mai putem nici macar sa ne uitam unul la altul, tin sa te rog sa-ti dai seama ca daca vei citi aceste randuri, toate sunt scuzele si sperantele mele la adresa ta. Caci daca vreodata vom mai avea sansa de a alege, sper sa alegem calea care sa ne aduca impreuna din nou. Caci cu cat sunt mai mult cu gandul si inima la tine, cu atat ma simt mai singura, cu atat te vad pe tine mai mult in jurul meu. Incerc sa nu mai visez, si nu, nu sunt distrusa, ci doar trista si gata sa te iert. Tot ce lipeste de aici esti tu.

 poate nu sunt dulce, nevinovata, talentata, iubita sau puternica, dar
sunt sacrificiul unei povesti de dragoste.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu