miercuri, 30 mai 2012

ma vrei vie ca sa traiesc o minciuna?


     Am purtat atatea lupte cu tine, si dupa fiecare am crezut ca am terminat povestea asta, dar unde puneam punct era virgula, si am continuat pana in acest punct mort in care ma aflu acum. Speram cu atata dorinta sa termin toata aceasta lupta ce a inceput din acea iarna, dar acum nu vreau sa sfarsesc prin a nu mai avea nici o legatura cu tine, fie ea buna sau rea. Dar cred ca totul e gata, ca a cazut cortina si ca trebuie sa plecam fiecare acasa, si sa visam  pe drumuri separate. Dar cand imi ridic privirea spre cer, iar lumina soarelui ma orbeste, tot ce vad sunt ochii tai. Inca simt absenta ta, iar cand ma mai opresc pe banca amintirilor noastre simt o oarecare caldura, de parca cumva ai fi langa mine; dar cand vad ca treci indiferent pe partea cealalta a strazii, realizez in tacere ca ai uitat tot. Doare sa vad cum toate astea se intampla cu mine, cand eu parctic am devenit spectatorul. 
  O vad cu tine, vad cat de fericita e, vad ca e in locul meu. Nu ea e de vina, ci tu; tu, cel care mi-ai luat gandul, inima, lacrimile, speranta si visele in buzunar si ai plecat in acea seara tarzie. Poate nu sunt singura care te-a iubit, dar pot sa-ti zic ca sunt aproape singura care nu a trecut mai departe de iubirea ta. Vad ca esti golit de mine, ca nu mai simti nimic pentru mine, dar macar priveste-ma si saruta-ma pentru ultima data ca sa pot sa-ti spun adio. Caci daca ziua de maine nu va mai veni, vreau sa stii fiecare sentiment pe care il port pentru tine. Poate in alta viata voi avea parte de tine, dar acum, in clipa pe care o traiesc acum, inca te iubesc. Regret; regret ca din iubiti am devenit inamici, regret ca nu mai pot sa-ti rostesc in voie numele, regret ca esti acolo si nu esti cu mine; regret ca numai eu regret dintre noi doi.



"Aceste ultime randuri scrise 
Sunt pentru timpul ce-a trecut,
Iar aceste ganduri pure 
Din amintirea ta au fost desprinse ".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu