luni, 16 aprilie 2012

no more wounds, just scars.


     Zic ca am trecut peste, dar tot ma trezesc cu tine-n gand; e uimitor cate poate ascunde inima unei femei. Nu mai sper la tine, doar tin sa te anunt ca mi-e dor de ceva inexistent. Nu mai suport toata aceasta viata ce a inceput cu plecarea ta. Daca rad, rad cu tine; in rest, astept ca lacrimile sa se termine. Nu ti-am spus niciodata ceea ce trebuia, iar iubirea pe care ti-o port devine condamnarea mea la moarte. Incetul cu incetul ma indepartez de tot, si fara sa imi dau seama, ma indepartez si de mine. Oare devin un monstru? Foarte bine, atunci sperie-te, infricoseaza-te. Daca nu te pot tine aproape, atunci sa-ti fie frica de mine. Teme-te, fugi cand sunt in apropierea ta, lasa-ma sa-ti intunec calea. Daca nu ma vrei, atunci lasa-ma sa te vreau eu. Daca nu iti pot controla mintea cu dragoste, atunci lasa-ma sa ti-o obsedez cu frica. Timpul tau a expirat, acum nu mai sunt alegerile tale, sunt regulile mele. 


 Semnat cea care te-a iubit odata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu