marți, 20 martie 2012

Stay strong

Dragostea zdrobeste tot: distruge groapa orgoliului in care oamenii traiesc, distruge temerile care ti-au ridicat acesti pereti in jurul tau, iar in final, dragostea ne distruge pe noi. 


 
     Totul a inceput cand am vazut nepasarea si nesimtitrea ta; pentru o secunda am vazut cat de dobitoc esti, si sunt mandra de asta, chiar daca am simtit o ura pura doar pentru cateva clipe. In acele momente am gasit un adapost care m-a ferit de uscaciunea durerii pe care mi-o provoci. Daca imi mai pasa?! … aproape deloc. Am de gand sa ma razbun, sa ma razbun pe mine; am de gand sa-mi razbun fericirea si tristetea, totul la un loc, sa treci macar odata de linie si sa simti cum o iei razna, cautand o cale de iesire. Si poate acum nu simti durerea indiferentei si a ignorantei, dar va veni o vreme cand o sa implori intelegere, doar sa ai grija sa nu fie prea tarziu, dragul meu.
     In momentul in care ti-am vazut fericirea langa tine am realizat ca suntem pe doua drumuri foarte diferite, foarte indepartate. Poate tot raul e in spre bine. Eu? Sunt aceeasi de zile intregi, incat ma intreb daca nu cumva timpul trece pe langa mine. Aceeasi ochi, aceeasi privire, acelasi par, aceleasi buze, acelasi parfum – inca sunt aici, doar ca acum sunt mai puternica. Cineva mi-a spus ca sunt o eroina pentru ca am rezistat in fata ta si a fericirii tale care nu ma include si pe mine, si stiu ca daca ma mai doare inseamna ca inca imi mai pasa, dar stii ce? Oricat de tare m-ar fi durut, am putut sa realizez realitatea, chiar si prin foc, apoi printr-o ploaie rece ce mi-a deschis rana pentru putin timp, dar care nu ma ustura in sensul rau…parca pentru prima data am deschis ochii si am vazut ca inca esti doar un copil care se joaca cu focul. 


 
     Noi? Noi doi am terminat. Acum vad asta cu ochii larg deschisi, chiar daca mi-e greu sa accept acest inevitabil. Am pretins prea multe cand piesele nu se mai potriveau. Poate am pierdut lupta in fata ta, dar am castigat altele de pe alaturi, dovada ca in majoritatea timpului nu ma mai conduc sentimentele, ci ratiunea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu