miercuri, 10 iunie 2015

Am sa te iert in fiecare noapte, si ai sa ma minti in fiecare zi

Timpul a trecut, iar eu am lasat pur si simplu sa se astearna praful peste tot ce insemna el. Daca imi doream cu adevarat sa imi distrug singuratatea, oricine ar fi fost de ajuns. Insa eu nu doresc pe oricine. Am preferat sa ma opresc din tot zbuciumul in care ma invarteam, si m-am asezat pe o banca, ascultandu-te cuminte ca un copil mic. Mi-ar fi placut sa iti fiu adapost, pansament sau icoana, dar am renuntat sa incerc sa te mai ating; tu nu mai esti al meu. Visele de noptile trecute cu tine au fost singurele care m-au dezlegat de realitate si de dementa, cuvintele tale au fost singurele care au reusit sa mai mangaie sufletul asta chinuit... si sa micsoreze pentru cateva ore prapastia dintre noi. Am inchis ochii ca sa te privesc indeaproape si sa simt vechiul miros al parfumurilor noastre, impreunate.
Sper ca totul s-a datorat absentei mele, caci daca vreodata m-am ascuns in propria umbra, nu a fost nimic altceva decat incapatanarea si orgoliul tau la mijloc. Dar astazi am lasat armele jos, astazi, contrar ratiunii mele, mi-am dorit sa fiu a ta din nou, pentru totdeauna. Nu stiu unde ai fost pana acum, dar vreau sa stiu unde esti si incotro o iei.


"Greu îmi e si greu îti e si tie
cu acest fel de a trai al meu,
totusi, vreau sa stii ca, din pacate,
dragostea e o dificultate,
fara care-ar fi cu mult mai greu."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu