I was worth the fight

Chiar daca unii spun ca sunt o lasa pentru ca pur si simplu stau si privesc cum el merge mai departe, cum trece cei mai inalti munti si innoata cele mai mari oceane, si nu fac nimic decat sa il astept sa se intoarca, fiecare dintre noi are o latura a sa pe care nimeni nu o cunoaste. Ei bine, am hotarat sa intredeschid usa acelei parti vitale din mine: 

*numai eu si cu el ne putem aminti acea seara in care i-am spus ca il vreau mai mult decat orice, ca stiu sigur ca el este singurul care m-a salvat in toate felurile posibile in care pot fi salvata, ca asa cum imi spunea si el in fiecare seara "chiar cred ca suntem facuti unul pentru altul, sa ne intalnim intr-una dintre cele mai ciudate feluri si sa ajungem impreuna la ceea ce avem astazi", asta credeam si eu; m-a tras langa el, eu ma uitam la ochii lui mari si caprui si incepusem sa rad cu pofta de vreo gluma proasta pe care o spusese, el privindu-ma si dorindu-si. Atunci am avut parte de cel mai dureros sarut; acel sarut pe care stiam amandoi cat de mult ni-l doream, dar care prevestea sfarsitul si inevitabil ne-am ingropat toate sentimentele in el si in acel minut al bunului ramas. El sustinea cu putere ca se terminase, si ca sunt doar o prietena, si ca trebuie sa ma impac cu asta, dar nu am acceptat niciodata aceasta idee. De aceea m-am infuriat, si am fugit, l-am lasat acolo, singur, la masa la care inainte sorbeam cafeaua dinaintea confesiunilor.* 

Asa ca cine indrazneste sa mai spuna ca sunt lasa si ca stau numai cu mainile in san, aflati astazi ca mi-am distrus propriile ziduri si i-am deschis larg usa sa intre in viata mea din nou. 

Regret ca nu a fost vina niciunuia dintre noi, ca oamenii din jurul nostru au intervenit intre noi si au reusit sa calce in picioare tot ce aveam, inclusiv pe noi. Dar stiu sigur ca daca vreodata, vom mai avea o sansa, a doua oara vom fi mai puternici decat oricand. Daca nu as fi fost mintita cu toate vorbele lor rele si goale, vreau sa stii ca m-as fi intors la tine in ciuda fiecarei furtuni prin care ar fi trebuit sa trec. Ei nu ma vroiau langa tine, sau pe tine langa mine.

Iti sunt datoare; datoare pentru ca m-ai salvat dupa ani de suferinta, 

cand as fi jurat ca nimeni nu va mai reusi sa miste vreun sentiment in mine.