you can't break a broken heart

Imi complic existenta, fara rost, sunt amenintata de o tornada care va avea loc la nivelul inimii, si nu stiu daca voi fii destul de pregatita. Nu ma mai simt capabila sa pot iubi, caci totul a fugit de sub ochii mei; nici macar ura nu a ramas. A ramas nimic. Se spune ca iubirea e antidotul pe care toti il cauta cu disperare, uneori toata viata, dar tot ce a facut ea a fost sa ma ingroape usor. Stiu ca nu sunt singura, doar ca nu simt asta. Oscilez de la o extrema la alta, iar tot echilibrul nu e decat un vis. M-am innecat in alcool nopti intregi, am fumat tigara dupa tigara pana le-am dat dracu'  pe toate si pe toti. E liniste. Frunzele nu aleg cand sa cada, ele cad toamna. Nu noi alegem cand sa fim fericiti sau cand sa cadem, cand sa iubim sau cand sa uram, cand sa ajutam sau cand sa ignoram. Pentru ca atunci cand vine vremea, pur si simplu se-ntampla; fara obiectii, fara nici o avertizare. Cica asa e in viata: suferi ca sa fii fericit.