fara el sunt nori si mi-e dor de soare.

Oare te-am iertat mereu din prostie, sau din iubire?
Nu ma pot opri din rostitul numelui tau; sunt destul de puternica sa te privesc de aici, si poate destul de puternica sa raman pe loc, dar ceva nu merge, ceva nu se potriveste; ceva apare uneori, si imi strica toate planurile. M-am schimbat pentru amandoi, te-ai schimbat, si totusi inca suntem departe unul de altul. Nu ma dau batuta, doar mai alerg dupa vise din cand in cand. Ma doare ca numai eu am luptat, si tu asteptai totul pe tava, cu mainile ridicate in semn ca renuntasei de mult. Chiar daca si stelele mai cad, ele tot stralucesc; in schimb, tu te-ai stins.
Poate mi-e foarte dor de vechea mea iubire, dar imi e si mai dor de vechiul meu prieten.