Bittersweet.

Vezi momentul asta? Il simti? Este momentul in care am cea mai mare nevoie vorbim, sa ma asculti, sa imi spui ca totul o sa fie ok si ca o sa trec peste. Totul e atat de fragil; toata situatia, noi, totul parca atarna de un fir de ata. Tu nu simti, nu mai simti nimic cand esti in locul asta. Nu-ti cer nimic, nu-ti cer sa iti amintesti de mine la fiecare ploaie de vara, si nici mila. Vreau de la tine doar un regret, o parere de rau.
Nu sunt singura, stiu asta, doar ca fara tine e diferit. Se spune ca atunci cand te indragostesti de un al doilea "el" , prima dragoste nu a fost indeajuns de puternica, dar totusi ea e exista, persista. Deocamdata, ochii care nu se vad se uita, dar asta pana cand o sa te zaresc din nou si probabil cand iar o sa cad la picioarele tale, sau mai bine zis, in genunchi, caci noi? Noi suntem separati; separati de greseala orgoliului meu, si a indiferentei tale.
Am acceptat sfarsitul dragostei noastre, dar mai greu e sa accept ca esti absent din toate punctele de vedere: ca tata, fiu, iubit, prieten, dusman, erou, strain.