Go ahead, forget me .

         


          "Fiica: tata, merg pana la o prietena sa o ajut cu o tema.
           Tatal: imi amintesc ca si mama ta utiliza aceeasi scuza ca sa vina sa ma vada" 

    


     As vrea sa vin la tine, dar stiu ca nu-ti mai pasa;  gandul ca ma vei alunga din nou ma infioara.

     Priveste-ma sa vezi cat mi-e de frica, cat de speriata sunt. Sunt o stana de piatra in bataia unui vant rece. Stau in fata ferestrei si lacrimi calde iarasi curg cand credeam ca s-au terminat. Hmm, ce ironie … am spus ca o sa parcurgem impreuna drumul asta, dar tu  m-ai lasat la jumatate si acum nu stiu incotro s-o iau. Unde nu esti tu, nu e nimic.

     Tot ce e in capul meu sunt doar acele ultime zile din acea vara, in care a inceput totul. Nu mai sunt suparata sau nervoasa pe tine, doar ca regret… regret ca nu am stiut sa te pastrez langa mine. Omul invata din greseli, iar noi doi am gresit foarte mult, deci am invatat o gramada din basmul nostru; problema nu mai sunt eu, ci tu… tu ce ai invatat dragul meu din tot acel timp? Nimic! De ce? Pentru ca tu aruncai doar cu cuvinte cand te tineam in brate, si pentru ca tu nu vorbeai serios despre noi cand ma mangaiai pe fata. Insa fac pariu ca dupa ce m-ai abandonat in aceasta statie a vietii, te-ai uitat in spate; ai regretat prin ignoranta ta si ai vrut sa ma vezi pentru o ultima data. De asta m-ai si alungat in toti acesti ani de langa tine, probabil ca sa ma uiti. Si cred ca ti-a reusit…

     Lung a fost momentul cand ne-am cunoscut, si o secunda a fost cand ne-am despartit. Blestem clipa in care ne-am iubit, pentru ca dragul meu, este o mare diferenta intre atractie si iubire! Nimeni nu moare din dragoste... doar ca doare foarte tare; e uimitor cum o amintire oarecare cu tine ma face sa urlu de durere.

     Imi lipsesc toate cuvintele pe care mi le spuneai, imi lipsesc mesajele din noapte cu tine; imi lipseste respiratia ta pe gatul meu, apoi mana ta peste a mea. Oh, si te rog, nu uita acest drum; poate peste ani o sa mai treci pe aici si o sa privesti spre fereastra mea, o sa zambesti si o sa-ti spui "hahaha, uite unde am ajuns din nou! Aici statea Ioanna. Doamne ce copiii eram atunci; toate acele saruturi furate pe ascus...haha! Ce prostuti eram!" - oh, doamne, las-o balta! ... Cine naiba esti? Cine te-a schimbat in halul asta, cine te-a inlocuit?! Pfff, nu are nici un sens...