Come home, don't make me sleep alone

      Totul se schimba, inclusiv eu .. nu stiu daca e ceea ce vreau sau ce am vrut, dar situatia asta e din ce in ce mai grea de suportat. Simt ca vreau prea multe lucruri deodata, prea multe de facut. Tacerea ta parca imi vorbeste non-stop si nelinistea mea parca te zguduie; realitate sau iarasi imaginatia mea?
     Uneori cand imi inchid ochii imi imaginez ca totul e bine, dar nu e de ajuns. Te vreau aici.
     Incep sa-ti strig din nou numele in sunetul ploii otravite, ca o proasta, pentru ca asta sunt. Imi amintesc totul de parca s-a intamplat acum cinci minute; acea voce plictisita dar care regreta, spunand acele cuvinte atat de seci : "ne despartim, asta e. aha, hai ca vorbim, aha. pa" . Si apoi gandul imi striga "nu plange, nu acum! sa nu te auda, sa nu te vada asa! nu in fata lui!" . Dar apoi apare prima lacrima, apoi a doua... si asa, incet, s-a creat raul dorului meu, pe care incerc sa-l parcurg doar ca sa te mai vad pe tine, cel deodata, nu acest ... monstru. "Te iubesc, nu m-am simtit niciodata asa de bine cu o persoana, pe bune!" - iti amintesti? Mi-o spuneai de atatea ori, dar acum pe bune, chiar a insemnat ceva?
      Tot ce a ramas dupa tine a fost doar o tigara stinsa, un zambet fals pe fata mea, si o minciuna traita. M-am chinuit in fiecare dimineata sa deschid ochii si sa nu plang, incercand sa ma imbrac si sa ies afara dintre acesti patru pereti albi, care imi amintesc de noi, caci asa era si sufletul meu cand ma tineai de mana; incerc sa mananc ceva, chiar daca stomacul meu refuza pentru ca simte absenta ta si a fluturilor care mi-i creai. Acelasi lucru, in fiecare zi; nu o mai pot duce asa. Ori ma opresc, ori ma arunc in bratele soartei si ce-o fi, o fi.
 
     As vrea ca macar odata, o singura data sa stiu ce gandesti, daca iti e dor, daca iti mai amintesti de mine si de tot ce am trait impreuna, de acele mangaieri si de acele imbratisari in care ne simteam inimile batand, si da, poate am vazut prea multe filme siropoase sau poate doar am luat-o razna sa spun asta, dar ... imi lipsesti, strain al inimii mele .

Te rog, dragul meu ecou, nu-mi mai sopti, doar nu-mi aminti ...