sâmbătă, 27 octombrie 2012

gandurile-n mine tac.

Te-am asteptat, si nu ai venit; am avut nevoie de tine, si nu ai fost acolo, nu erai nicaieri. E dificil sa analizez lucrurile cand inca sunt sentimente. Uiti de unde ai plecat, dragul meu; uiti ca eu ti-am oferit o mana intinsa si un umar pe care sa-ti asezi capul atunci cand toti erau impotriva ta. Uiti ca eu am fost acolo pentru tine in vremurile negre, si tu nici macar o singura data nu ai putut sa vii aici sa ma sustii. Nu; tu niciodata nu vezi, nu auzi, nu simti, nu vrei, nu poti, nu stii. Te-as alunga, ti-as spune din nou sa te duci dracu' si sa o arzi cum vrei cu "prietenii tai" , dar stiu ca in timp o sa regret, pentru ca o sa mi se faca dor din nou.
Stii bine ca o sa fiu aici, poate chiar asteptandu-te in continuare, asa ca imi aprind o tigara si ma uit in directia din care vii deobicei. Credeam ca de data asta o sa fii altfel, dar ramanem la teatrul de dinainte.
O sa vina vremea cand o sa bati la usa mea, pentru ca o sa fii singur, si eu nu o sa mai fiu acolo.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu