sâmbătă, 29 septembrie 2012
Focul s-a stins, dor m-a cuprins.
Alaturi de tine pur si simplu devin alta persoana; cred ca in preajma ta devin de fapt .. eu. De acord, poate sunt putin speriata, si uneori prea copila, dar asa sunt eu. Si tu erai altfel in preajma mea, si poate ca in mintea mea inca esti, chiar daca exista sansa sa ma insel din nou in privinta ta. Vezi tu, esti tu cum esti, dar in sinea mea, dupa tot ce s-a intamplat si peste ce am trecut amandoi, nu am forta, curajul si constiinta necesara sa ma ridic si sa plec; iar asta cred ca inseamna ca inca te iubesc. Am incercat sa te inlocuiesc, am cautat un alt tu, dar nu am gasit pe nimeni, iar asta ma mai rapune la pamant cateodata. Primavara si vara asta ne-au spalat greselile si problemele noastre din trecut, pauza aceea te-a ajutat sa treci peste iubirea si copilariile mele, dar eu parca iau de la capat aceeasi poveste, si simt ca nu mai pot s-o duc.
Nici nu a venit bine frigul, si eu deja sunt ingrozita de singuratatea ce va mai urma, nefiind alaturi de tine.
Sper ca ne vom revedea curand, si sa ma hranesc cu caldura din privirea ta. Si sa te vad fericit alaturi de ea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu