azi nu.

     E ciudat cum totul poate trece dintr-o extrema in alta; am multe persoane langa suflet, dar inca simt absenta ta. Ne-am iubit, ne-am pierdut unul pe celalalt, ne-am regasit, ne-am despartit.. cand pierzi, realizezi ce ai avut; amandoi stateam fata in fata, ne priveam si lasam ca tacerea sa spuna totul, si totusi tacerea ne sfasia dorinta ce clocotea inauntrul nostru. Dar amandoi am renuntat, insa povestea nu se termina nici cand am abandonat-o in vantul caldut al toamnei. Timpul poate face foarte multe, dar nu totul; setea de tine se mareste pe zi ce trece. Si cand ai omorat orice legatura, orice conexiune dintre noi, m-ai ucis incet, pur si simplu; ma faci sa trec prin cele mai groaznice chinuri. Mi-ai dat drumul de la mana, m-ai sarutat pe frunte, ai zambit strengaresc; habar n-aveam ca o sa fie pentru ultima data.